Mulți designeri, clienți, sunt convinși că designul grafic ar trebui limitat la minimum. Ei cred că „mai puțin înseamnă mai mult” și că minimalismul nu este nimic mai puțin decât o religie. Deși este adevărat că există motive istorice, legate de design și practice pentru a alege această abordare. Spațiul gol își are cu siguranță locul în designul grafic, este important să recunoaștem că nu este suficient de unul singur.
Un design de Josef Müller-Brockmann, unul dintre fondatorii așa-numitului stil elvețian sau internațional de design grafic. Sursa: Pinterest.it
Nu aveți încredere în oamenii care, sub pretextul de a urma „stilul japonez” sau „școala elvețiană”, creează produse goale, simple și fără suflet. Minimalismul extrem poate să fi făcut designul grafic mai rafinat, conceptual și funcțional, dar a creat și o abordare ușoară, rapidă și repetitivă pe care oamenii o văd ca o scurtătură către un design câștigător.
Pentru a înțelege utilizarea spațiului gol, trebuie mai întâi să luăm în considerare istoria designului grafic. Trebuie să ne întoarcem pe scurt prin diferitele etape cheie ale evoluției acestuia. Astfel încât să vedem de ce un anumit tip de design continuă să culeagă succes în rândul profesioniștilor.
Secolul XX: designul grafic îmbrățișează tehnologia
Probabil că totul a început la începutul secolului al XX-lea, când designul grafic s-a schimbat de la ceva limitat la tipografie și măiestrie la un proces industrial mai complex. Cantitatea de lucru realizată manual s-a redus considerabil, în favoarea unei producții mecanice și mai raționale.
Era anii 1920, era Bauhaus din Weimar, El Lissitzky și constructivismul rus și minimalismul japonez. Designul grafic a devenit informativ și funcțional, răzvrătindu-se împotriva naturalismului și îmbrățișând arta abstractă și noul secol al tehnologiei.
(Sursa: https://gurafiku.tumblr.com/)
(Afiș Bauhaus. Sursa: Pinterest)
Era nevoie de spațiu gol pentru a echilibra sau a scoate în evidență formele geometrice, culorile puternice și ilustrațiile formate în principal din tipare.
Blocuri mari de culoare solidă au fost adăugate paginilor și afișelor pentru a demonstra noile capacități ale tehnologiei moderne de imprimare.
Modelele prea „pline” au devenit sinonime cu folclor și naturalism. Și au fost văzuți ca reflectând o naivitate care a fost ocolită de cei care au văzut în misiunea lor să folosească designul grafic pentru a vorbi unei lumi noi și a aduce revoluție.
Însă, fiecare „regim” a readus designul grafic la o viziune folclorică simplă și retorică, aproape infantilă. În timp ce designul grafic adevărat a rămas limitat la industrie și anumite medii culturale și de publicare. Spațiul gol a devenit aproape o alegere de elită, auster și care conține puține emoții.
(SURSA: https://www.design-is-fine.org/)
(Sursa: http://www.saulbassposterarchive.com/)
Design industrial și modernism
Spațiul gol nu a dispărut. Designul elvețian, Massimo Vignello, explozia în designul de produse industriale și studiourile de design curajoase și indivizi creativi inconformiți precum Bruno Munari l-au adaptat pentru nenumărate contexte diferite. Aceștia au reușit să-îi exploateze întregul potențial.
Ca rezultat designul grafic a suferit. Acesta adesea și-a pierdut luminozitatea, a devenit prea uscat și a ajuns să fie legat de utilizarea fontului Helvetica și a paletelor restrictive de culori primare. Abandonând dorința de experimentare și riscul pe care alți designeri din întreaga lume au continuat să o cultive cu abandon. Multe companii au iubit acest tip de design grafic pentru că părea să reflecte modernismul.
(Afiș-japonez-Yusaku-Kamekura-1964. Sursa: Pinterest)
(Sursa: http://www.thelightcanvas.com/il-punt-e-mes-di-armando-testa/)
Spațiul gol ca clișeu: minimalismul devine la modă
De-a lungul timpului designul grafic cândva revoluționar bazat pe spațiul gol a devenit un clișeu des repetat. O abordare a designului grafic care a fost ușor de duplicat și potrivită pentru toate ocaziile, predată în școli și copiată până la moarte, zdrobind orice impuls creativ cu funcționalitate. A devenit pretextul pentru nenumărate jocuri de design grafic pe care să le distribuite online. Ele fiind bazate pe un concept extrem de minimalism. Scopul este de a spune totul într-un singur element, provocându-i pe oameni să recunoască cele mai criptice referințe la un anumit subiect.
(Grid-Movie-Poster-Michal-Krasnopolski-Collater. Sursa: Pinterest)
Utilizarea conștientă a „spațiului gol” pentru calm și claritate
Departe de aceste clișee, designerii au continuat să folosească spațiul gol pentru a ajuta comunicarea. În care golul este folosit în nenumărate scopuri diferite: pentru claritate și funcționalitate sau pentru eleganță, pentru austeritate sau pentru ludic; Mai este folosit și pentru a evidenția câteva elemente sau pentru a crea un sentiment de alienare.
Ați putea spune că spațiul gol în design grafic și alte forme de comunicare vizuală este la fel de popular ca întotdeauna, datorită capacității sale de a calma ochii, de a relaxa mintea și de a oferi claritate. Într-o lume hiperconectată, în care poți învăța și împărtăși orice și tot. Spațiul gol din designul grafic ajută la captarea atenției privitorului.
Sfatul venit de la mulți designeri în ultimii ani este să faceți puțin, dar bine, sau chiar foarte bine. Aveți grijă de fiecare detaliu și creați un singur articol de interes pentru fiecare produs. Este posibil ca designul grafic contemporan de inspirație pop și plin de elemente diferite, să fi învățat lecția despre precizia și simplitatea spațiului gol, iar atunci când este bine proiectat, poate păstra o senzație naturală fără a fi naturalist.
Altfel riști să-i faci pe spectatori să simtă că tocmai ar fi intrat în modelul 3D al unei camere goale.
(Sursa: Freepik)
